Primăria Făget județul Timiș

Traian Iancu

1923-1997

     Acum 90 de ani se năştea în satul Făget în jud. Timiş, poetul şi directorul Uniunii Scriitorilor Traian Iancu. Copilul a fost adus pe lume de către mama Ana, care la crescut cu dragoste în credinţa noastră strămoşească, iar ursitoarele i-au dăruit multe daruri: să fie frumos, deştept, milos, muncitor, cinstit, credincios şi mai ales omenos. Aşa cum spunea Octavian Goga, când un preot a fost întrebat "pe cine îngropi, părinte, azi"?, părintele a răspuns: Un om de omenie", aşa şi poetul nostru, Traian Iancu a fost un om de omenie şi de aceia a fost denumit de scriitorul Eugen Barbu, "Tata Iancu", cel care înţelegea durerea fiecăruia dintre scriitorii ţării noastre şi încerca să o vindece. Iar Fănuş Neagu într-un eseu intitulat "Toamna în culori de nuci", spunea despre tata Iancu "dacă n-ar fi fost omul de bine care este, multe lucruri ar fi fost rele pe undeva în viaţa noastră scriitoricească. Şi mai spunea..."tata Iancu, suferă pentru toţi scriitorii, el este o punte a suspinelor şi un cap de pod al ideei că literatura reprezintă deopotrivă măreţia şi suferinţa". Tata Iancu spunea că şi pentru cei care plecau în lumea drepţilor, că atunci când moare un scriitor, puţin moare şi el cu acela care s-a dus. Uneori părea un dur dar era milos şi bun şi iubea oamenii. Iubirea de oameni, era pentru el, tot ceia ce putea fi mai nobil. A intitulat un volum de versuri "Iubirea de oameni". În opera sa toate poemele au la bază iubirea, fiind pe primul loc cea de părinţi, de ţară, de scriitori, de natură, de la firul de iarbă la busuioc, dalia, floare dragă mamei Ana, şi lui şi până la alunele din "dealul popii", izvorul de la Bogdăneşti, lunca din Făget, mărul şi nucul din gradina copilăriei unde aşezat la "masa tăcerii"crea înconjurat de "zânele" care veneau înspre el din izvorul de la Bogdăneşti.

     E trist că nucul nu mai este, era prea bătrân ca să mai fie!!!Dar în locul lui a fost sădit un altul de către uica Pipi, soţul verişoarei poetului, Ica. Acesta în prezent dă roade iar în fiecare nucă se simte iubirea poetului. Poetul cu inima bună şi cu iubirea de oameni a dat un interviu pentru cenaclul" Gârda" din Faget, profesorului Ion Căliman, în care spunea: Nu pot exista la masa de scris fără Făget, de aceia şi vin atât de des aici la casa parintească, la mami. Poezia mea poartă o aură ascunsă, duioasă, este lacrima de iubire pentru Făget. Chiar şi în poezia Ţăranii, cu care am debutat în Frontul plugarilor în 1945, pe prima pagină, în care era nucleul simţirii noastre din Făget.

     Poetul făgeţean Traian Iancu s-a născut, a crescut şi s-a format pe pământul Făgetului, lângă mama Ana şi lângă altare. Dornic de învăţătură şi înţelepciune, a reuşit să devină un om de onoare deţinând funcţia de director al Uniunii Scriitorilor, timp de peste 30 de ani şi cooptat în diverse organizaţii internaţionale ale dreptului de autor. A participat la multe congrese internaţionale ale CISAC-ului obţinând rezultate bune pentru scriitori. Nu trebuie uitat că poetul Traian Iancu aparţine Făgetului, că a făcut cinste Făgetului iar în casa în care s-a născut, au fost primite cu dragoste de către mama Ana, mari personalităţi ale vieţii culturale, preşedinţii Uniunii Scriitorilor şi cu mulţi alţi scriitori care s-au bucurat de ospitalitatea, generozitatea şi măestria bucătăriei bănăţene pe care mama Ana o stăpânea ca nimeni alta.

      El nu şi-a uitat vatra strămoşească, şi-a iubit-o cu sfinţenie iar acum după moartea sa, casa părintească a devenit" Casa memorială Traian Iancu", aşa cum a vrut poetul şi unde se află atâta şi atâta istorie literară.