Primăria Făget județul Timiș

George Gârda

 1879-1948

     Fiul "chinezului" din Mănăştur (Mănăştiur, jud. Timiş), (Valea Begheiului), a urmat şcoala primară în satul natal, cursurile secundare la liceul maghiar din Lugoj şi la liceul românesc din Braşov, terminîndu-l în 1899. Bacalaureat la Braşov (1900). În 1901 intră la Politehnica din Budapesta dar din 1902 urmează cursurile facultăţii de drept trecând examenul de doctorat în 1907. Din 1909, este avocat la Făget. Deputat sinodal de Caransebeş şi de Sibiu. În 1919, 1922 şi 1927, deputat şi secretar al Camerei. A publicat, începând din 1902, o serie de articole, cronici, culegeri de folclor şi poezii în grai bănăţean în ziarul Drapelul (Lugoj), Poporul român (Budapesta), Convorbiri literare (Bucureşti), Timişana (Lugoj), Banatul (Timişoara), Semenicui (Lugoj) şi în Calendarul Poporului Român (Budapesta). Primul volum i-a apărut în 1908 la Budapesta (sau în 1902 la Timişoara?), ediţia II-a în Bucureşti, în 1921 (la editura Cartea Românească, 96 pagini), cu titlul "Bănatu-i fruncea. Versuri în grai bănăţenesc", cuprinzînd 28 de poezii în grai bănăţean. Poeziile lui au un caracter mai pregnant bănăţean decât ale lui Victor Vlad Delamarina; ele redau vorbirea vie a ţăranilor din jurul Făgetului şi mentalitatea, paorilor" faţă de modernizarea vieţii, fiind foarte populare în Banat.La 19 august 1921 apărea sub coordonarea avocatului Aurel Hădan primul număr al publicaţiei „Gazeta Făgetului”, într-o perioadă de puternice transformări prin care trecea societatea românească după realizarea idealului naţional. An de an s-au organizat la Făget conferinţe şi prelegeri, concursuri corale şi reprezentaţii literare, muzicale şi teatrale, s-au comemorat evenimentele cu adevărat glorioase din istoria neamului. Această intensă trăire spirituală nu era posibilă fără contribuţia uneori decisivă a unor oameni de cultură sau sprijinitori ai culturii: Dionisie Păscuţiu (1825 - ?), Traian Unipan (1863 - 1905), Sebastian Olariu (1858 - 1948), Dănilă Iliţiescu (1885 - 1958), Traian Vuia (1872 - 1950), George Gârda (1879 - 1948), Victor Feneşiu (1890 - 1952), Bujor Iancu (1924 - 1965), Iulia Simu (1900 - 1974). Contribuţii remarcabile la menţinerea unui climat autentic au avut şi alţi făgeţeni sau oameni de cultură ce şi-au legat numele de realităţile Făgetului: preotul cărturar din Sinteşti, Partenie Gruescu, publicistul Ioan Clopoţel, ce a funcţionat ca învăţător în Făget, prozatorul Sorin Titel, preotul poet şi publicist Nicolae Roman, poetul Traian Iancu, dascălii Axente Braşovan, Vasile Colceag, etc.Această bogată activitate culturală ce i-a conferit Făgetului un loc aparte în peisajul spiritual bănăţean a fost întreruptă de instaurarea regimului de dictatură comunistă. În ciuda presiunilor politice şi ideologice de a impune false sărbători şi manifestări culturale,  puternica tradiţie spirituală n-a putut fi distrusă. După anii 1960 renasc o serie de instituţii culturale, se diversifică formele de manifestare artistică, se reevaluează tradiţia culturală, Făgetul redevenind spaţiul de referinţă al spiritualităţii bănăţene. Se vor organiza la Făget spectacole de poezie şi muzică, simpozioane ştiiţifice sau comemorative cu participarea unor mari personalităţi ale stiinţei şi culturii româneşti, mese rotunde, dezbateri, lansări şi prezentări de cărţi ale făgeţenilor sau ale unor scriitori bănăţeni consacraţi, editări de caiete literar-artistice ale Cenaclului „George Gârda”. Formaţiile artistice făgeţene vor fi distinse cu numeroase premii sau trimise să reprezinte folclorul românesc dincolo de graniţele ţării.